Iisuse, scump izbăvitor
În vremea de păcate,
Ne dă al lacrimii izvor 
Şi ne-noieşte-n toate.

Revarsă-Ţi bunătatea Ta 
Pe-a noastre neputinţe
Ca să putem smeriţi purta,
A CRUCII suferinţe.

Să nu ne poticnim cumva
În drum pe ‘nalta-Ţi Cale.
Urcând mereu spre a avea
Nădejde şi iertare.

Ridică-ne privirea-n SUS,
În fiecare clipă
Să Te avem mereu, Iisus,
O ţintă fericită.

În zi sau în al nopţii ceas,
Când gândul ne tradează,
Strigăm, Iisuse, fără glas
O ! Vin de ne salvează !