A fi părinte e lucrul suprem.
Depinde de-a noastră voinţă,
Să-mpărţim din darul ce-avem
Mereu, cu altă fiinţă.

Binecuvântată-i o casă,
Cu fii şi credinţă deodată.
HRISTOS le rămâne la masă
Şi rugăciunea li-i ascultată.

Un frate, nu-i mult niciodată 
Acolo, unde-i bunătate…
Şi bine şi greu laolaltă
Şi doi şi mai mulţi le împarte.
……………………………………………….

Părinte-i acela ce ştie 
Să dea şi să ceară mereu
Cu răbdare şi hărnicie
Iubire, precum DUMNEZEU.